„Pe scaunul de lângă şofer, lăsat mult în spate, drumul era mai uşor de suportat. Nu mai simţea durerile care‑l chinuiseră, mai ales, în momentul când îl lovise ultimul infarct, la fel de neaşteptat ca primul. După mai mult de patru ani, aproape uitase simptomele ce‑l speriaseră atât de mult într‑o seară, după ce cărase nişte lemne din stradă în curte şi le clădise într‑un colţ, să se usuce până în iarnă. Scăpase atunci destul de uşor cu o spitalizare doar de trei zile şi obligaţia de a respecta un tratament medicamentos şi un regim de viaţă cu destule restricţii. Ajunsese însă să spere că mai avea de trăit.
Începutul anului 1990, după tot ce se întâmplase în decembrie ’89, îl făcuse să se lase prins de entuziasmul care îi împinsese pe mulţi să intre în politică punând umărul la schimbarea în bine a vieţii într‑o ţară bântuită aproape cincizeci de ani de amăgirile comunismului derapat foarte repede într‑un regim totalitar. Nu intrase la început în niciunul din mulţimea de partide apărute imediat după ce toată lumea sperase că România a aderat la valorile unei democraţii după modelul lumii libere.”
Rezolvă crima ca să salvezi ce a mai rămas din lume. Un roman postapocaliptic, la granița dintre thriller și SF
În afara insulei nu mai e nimic. Lumea a fost distrusă de o ceață care a măturat planeta, ucigând orice atingea.
Pe insulă, atmosfera e idilică. O sută douăzeci și doi de săteni și trei oameni de știință trăiesc în armonie. Sătenii se mulțumesc să se ocupe de pescuit, agricultură și ospețe, să se supună orei de stingere din fiecare noapte și în general să facă tot ce le spun oamenii de știință.
Asta până când, spre oroarea tuturor, unul dintre oamenii de știință e găsit înjunghiat mortal. Ce e mai rău, asasinarea femeii a declanșat căderea sistemului de securitate din jurul insulei, iar ceața începe să se apropie.
Întreprinzătoarea Emory și fiica ei Clara au la dispoziție 107 ore să dezlege misterul ca să-i salveze pe toți.
Însă căderea sistemului de securitate a însemnat și că toată lumea și-a pierdut orice amintire din noaptea fatidică, ceea ce înseamnă că asasinul ar putea fi oricine – chiar fără ca el însuși să știe ce a făcut.
Yuriko e fericită la Hiroshima, unde locuiește împreună cu tatăl ei. Însă când mătușa Kimiko și vărul Genji se mută în casa lor, lucrurile se schimbă – familia se mărește, ies la iveală secrete, iar zvonul unei căsătorii duble ajunge și la urechile lui Yuriko. Imprevizibilitatea de acasă transpare și în societatea șubredă din Japonia la final de Al Doilea Război Mondial: soarta țării nu este clară încă, iar populația nu cunoaște toate bătăliile pierdute.
Chiar dacă romanul se încadrează la cărți pentru copii, maturitatea subiectului și abordarea privește deopotrivă adulții.
Yuriko, la cei doisprezece ani, este obișnuită cu declanșarea sirenelor de exercițiu și cu raidurile aeriene, dar lucrurile parcă devin reale atunci când vede că vecinii plecați la război nu se mai întorc. Când bomba atomică lovește Hiroshima, privim la evenimentele devastatoare prin ochii lui Yuriko.
Pe lângă lecția de istorie pe care o oferă, povestea fetei prezintă tinerilor cititori experiența altor copii din timpul războiului, dar dezvăluie în același timp și elemente din cultura japoneză, subliniind importanța familiei, a prieteniei și a rezilienței în fața perioadelor dificile. Ultima floare de cireș, una dintre acele cărți pentru copii de 10 ani sau mai mari, atrage atenția privind efectele devastatoare ale unui război nuclear, reamintindu-le în același timp cititorilor că „inamicul” din orice război nu este chiar foarte diferit de noi înșine.
DIRECTORUL: Ba, din intamplare, azi am citit. De la cap la altul. (Ia de pe masa lui Voicu un numar din Desteptarea si il tine in mana, privindu-l.) Opt pagini de prostii si vechituri.
BUCSAN: Iar intre aceste prostii si vechituri, bine camuflat, un mare santaj.
DIRECTORUL (rade): Cum exagerezi, coane Griguta! Un mare santaj! Cel mult cateva mici gainarii. Imi cunosc gazeta si imi cunosc oamenii. Nu e nici unul intre ei capabil de un mare santaj.
BUCSAN: Dar dumneata esti capabil!
DIRECTORUL: Da, cand imi dau osteneala.
Iunie 1960. O furtună obligă nouă persoane să rămână într-un mic hotel de pe idilica insulă Utakos, de lângă Corfu. Nimic nu prevestește evenimentele dramatice care stau să se petreacă.
Edith Mander, o turistă engleză discretă, este găsită moartă în pavilionul de pe plajă. Ceea ce pare un suicid oferă indicii imperceptibile pentru oricine, cu excepția lui Hopalong Basil, un actor trecut de glorie, celebru cândva pentru că l-a interpretat pe cel mai mare detectiv din toate timpurile.
Numai Basil, obișnuit prin film cu capacitățile de deducție ale lui Sherlock Holmes, poate descâlci acest mister clasic cu camera închisă. Pe o insulă de pe care nimeni nu poate pleca și unde nimeni nu poate ajunge, cu toții devin în mod inevitabil suspecți într-un roman de suspans unde ficțiunea se amestecă uluitor cu realitatea.
Melvin Mars urmează să fie executat pentru uciderea părinților săi, în urmă cu douăzeci de ani. Dar, cu câteva ore înainte de a-și ispăși pedeapsa, e achitat – un alt bărbat a mărturisit crima.
Amos Decker, bărbatul care nu poate uita niciodată nimic, proaspăt angajat într-o echipă specială a FBI-ului, devine interesat de cazul lui Mars după ce descoperă asemănări frapante între el și Melvin: amândoi aveau o carieră promițătoare în fotbal, familiile amândurora au fost ucise cu sânge rece și, în ambele cazuri, altcineva decât presupusul făptaș a mărturisit în ultima clipă.
Cine vrea ca Mars să scape din închisoare? Și de ce tocmai acum?
Dar când un membru al echipei lui Decker dispare, devine evident că la mijloc e ceva mai mult – și mai sinistru – decât viața unui deținut. Amos va trebui să-și folosească la maximum mintea ieșită din comun pentru a salva un nevinovat de la pedeapsa cu moartea.
În Rusia de după Al Doilea Război Mondial, visul unei fete poate fi un act de sfidare.
În spatele Cortinei de Fier, într-un orășel rusesc, Sașa trăiește într-o casă plină de secrete și visează să devină actriță. Pleacă la Moscova pentru a da admitere la Școala de Artă Dramatică, înfruntându-și mama și bunicii și părăsindu-l pe Andrei, prima ei dragoste.
Înaintea plecării, Sașa descoperă jurnalul ascuns al unchiului ei, Kolia, dat dispărut în misiune chiar și după atâția ani de la încheierea războiului. În paginile jurnalului, Kolia demască minciunile oficiale și dezvăluie adevărul despre atrocitățile comise de Stalin. Cu ajutorul acestor revelații și inspirată de tragica poveste de iubire a unchiului ei, Sașa termină cursurile de teatru, tot mai determinată să trăiască o mie de vieți pe scenă. După absolvire, își începe cariera la Teatrul Bolșoi din Leningrad, unde Andrei, aparatcic în cadrul Partidului Comunist, devine cenzorul muncii sale și, totodată, protectorul ei din umbră. Când un secret din trecut iese la lumină, ambițiile Sașei converg cu îndatoririle lui Andrei, punând-o în postura de a decide dacă visurile sale merită sacrificiul inerent și dacă bunica ei avea dreptate atunci când îi repeta obsesiv că totul va fi bine.
Oliver știe că primul an de gimnaziu nu este niciodată simplu, cu noi materii, noi prieteni și noi năzbâtii de pus la cale. Dar, în mijlocul acestor aventuri, un lucru rămâne neschimbat: magia științei! Oliver visează să ajungă astrofizician și să explice lumii de ce Soarele se strivește și explodează ÎN ACELAȘI TIMP, cum particulele fantomatice trec prin noi și cum Mercur seamănă suspicios de mult cu o chifteluță de la cantină. (Și asta înainte să se avânte într-o dezbatere aprinsă despre extratereștri, găuri negre care înghit timpul și stele care își anunță plecarea cu surle și trâmbițe.)
La 11 ani, Oliver simte în sfârșit că înțelege cum merg lucrurile… dar va reuși el oare să stea departe de biroul directorului sau de sora lui enervantă suficient de mult pentru a supraviețui gimnaziului? Cu umor debordant și lecții captivante, Universul fascinant al lui Oliver îți va trezi apetitul pentru explorarea Universului și a tot ce se ascunde dincolo de el.
„Foarte mulţi dintre cei care au avut nenorocul să stea îmbrăcaţi în zeghea cu CR pe spinare după gratiile însoţite de jaluzele de la ferestrele celulelor ocupate de deţinuţii politici, din penitenciarele perioadei comuniste, s‑au temut mereu de o eventuală întâlnire cu unul dintre purtătorii uniformelor cu epoleţi albaştri, cunoscuţi în toată perioada de la arestare la eliberare, după executarea condamnării. Este vorba despre anchetatori, ofiţerii din componenţa unor complete de judecată ale tribunalelor militare şi subofiţerii sau ofiţerii din administraţia închisorilor începând, evident, cu gardienii de pe secţii. Teama se manifesta şi după mulţi ani de la revoluţia din decembrie 1989 care ar fi trebuit să îi elibereze şi din punctul acesta de vedere. Nu este însă frica din timpul anchetelor sau a vieţii din închisoare ce‑i punea mereu pe deţinuţi în situaţia de a fi bătuţi sau de a suporta frigul sau foamea. Foarte multe întâlniri cu foştii securişti, despre care aminteau mereu şi în timpul unor discuţii când se reîntâlneau după decenii de la ieşirea din închisori şi în multe cazuri se recunoşteau, erau relatate cu o reţinere greu de explicat.”
Descoperă o carte tulburătoare care documentează o poveste pe care istoria nu a avut voie să o spună până acum: povestea supraviețuitorului care a pornit în căutarea criminalilor naziști responsabili pentru moartea a milioane de oameni în timpul Holocaustului.
Josef Lewcowicz avea doar 16 ani când i s-a dat prima slujbă de a încărca cu lopata oase umane într-o roabă, în lagărul de concentrare din Płaszów. A trăit sub spectrul morții ani de zile. Apoi, din pradă, a devenit prădător, aducându-l pe cel mai mare persecutor al său, Măcelarul din Plaszow, Amon Goeth, în fața justiției. Goeth era comandantul lagărului, iar crimele și brutalitatea sa au fost portretizate de Ralph Fiennes în filmul Lista lui Schindler.
Povestea vânătorului de naziști Josef Lewcowicz începe acolo unde Lista lui Schindler se încheie.
Vânătorul de naziști este povestea uimitoare a curajului și rezilienței unui supraviețuitor care a transformat suferința de nedescris în putere și a devenit din victimă vânător.
La doar 16 ani, Josef Lewkowicz a devenit un număr, prizonierul 85314, în lagărul de concentrare Krakow-Plaszow. Forțat permanent să muncească până la epuizare în condiții inumane și să trăiască sub amenințarea constantă a violenței extreme și a morții, Josef a fost martorul ororilor din șase dintre cele mai cunoscute lagăre de concentrare naziste, inclusiv Auschwitz, Mauthausen și Ebensee. Dar a supraviețuit. Singurul dintr-o familie extinsă de 150 de persoane.
Pentru a se asigura că astfel de crime nu se vor mai repeta niciodată, Josef s-a alăturat poliției evreiești, iar apoi a fost recrutat ca ofițer de informații pentru Armata SUA, care i-a oferit o echipă pentru a căuta naziști ascunși.
Astfel, Josef a jucat un rol crucial în identificarea și aducerea în fața justiției a celui mai crud torționar al său, Măcelarul din Plaszow, Amon Goeth. El era comandantul lagărului, iar crimele și brutalitatea sa au devenit cunoscute lumii întregi datorită filmului Lista lui Schindler.
Însă nu aceasta a fost răzbunarea lui Josef Lewkowicz. Adevărata sa răzbunare a fost însăși viața care a mers mai departe, de la o generație la alta, prin familia sa, copiii și nepoții care s-au născut şi trăiesc deplin, sfidând astfel dorința naziștilor de a-i extermina.
Viața e ca o carte: ca să ajungi la partea bună, trebuie să dai pagina. Un roman finalist la Goodreads Choice Awards care îi va încânta pe fanii unor cărți precum Unde ai dispărut, Bernadette? și Eleanor Oliphant se simte excelent.
Suprasolicitată și subapreciată, Amy Byler este o mamă singură care are disperată nevoie de o pauză. Așa că, atunci când soțul măcinat de vinovăție că a abandonat-o apare și se oferă să aibă grijă de copiii lor pe timpul verii, îi acceptă propunerea și fuge din Pennsylvania rurală tocmai la New York.
De obicei cu picioarele pe pământ și manierată, Amy începe să își facă de cap în orașul care nu doarme niciodată. Aici descoperă o viață culturală bogată, mult rafinament și, cu puțină încurajare din partea prietenilor ei, acceptă și câteva întâlniri pe nevăzute. Când un anume bărbat își croiește rapid drum către inima ei, Amy riscă să se piardă complet în evadarea neașteptată și, pe măsură ce vara se apropie de sfârșit, își dă seama că trebuie să ia o decizie imposibilă: să accepte acest nou capitol captivant al vieții ei sau să se întoarcă la monotonia pe care a lăsat-o în urmă.
Dar, înainte de a putea alege, cele două lumi sunt aduse laolaltă de o situație de criză, iar Amy se vede pusă în fața unui viitor care ar putea presupune să își piardă ambele laturi ale personalității, precum și orice vis pe care l-a nutrit vreodată.
Autorul capodoperei Vrajitorul din Oz recreeaza legenda magica a lui Moș Craciun, iar ceea ce rezulta este o versiune originala și plina de imaginație. Scrisa în 1902 și devenita clasica, povestea lui L. Frank Baum îi delecteaza pe copiii de toate vârstele prin ineditul și bogația sensurilor ei.
Dragi parinti, de cele mai multe ori sunteti pusi în dificultate în fata avalansei de întrebari pe care le pun copiii în legatura cu Mos Craciun.
De unde vine oare, a fost si el odata copil, unde oare se confectioneaza, de fapt, toate jucariile, cine îl ajuta sa împarta cadouri tuturor copiilor într-o singura noapte din an, pe unde reuseste sa se strecoare si… cum de nu-l aude nimeni? La toate aceste întrebari trebuie sa raspundeti suficient de rapid si de credibil – ca sa nu mai vorbim ca va trebuie fantezie! – astfel încât sa pastrati misterul de la an la an.
Moș Craciun traiește în Valea Râsetelor, acolo unde se afla și castelul lui imens și întortocheat în care se construiesc jucariile. Ucenicii lui, aleși din rândurile rylilor, knookilor, spiridușilor, zânelor și nimfelor, locuiesc împreuna cu el și toți sunt cât se poate de ocupați, de la sfârșitul unui an pâna la urmatorul.
Povestea lui Moș Craciun, așa cum ne-o spune Frank Baum, e plina de ființe fantastice și de vitalitate, de acțiune și de culoare. Micul Claus crește în mijlocul unei paduri fermecate, printre creaturile ei minunate, de la care învața respectul fața de natura și de ritmurile ei. Când descopera lumea larga, Claus începe sa-și doreasca arzator sa aduca bucurie în sufletele copiilor – și astfel cioplește prima jucarie de lemn. Acest lucru nu e vazut cu ochi buni de catre rautacioșii awgasi, iar înfruntarea care urmeaza devine memorabila.
