Într-o dimineață de octombrie a anului 2013, Ayan Juma, de 19 ani, și sora ei, Leila, de 16, au părăsit casa părintească din Oslo, după care le-a transmis părinților prin e-mail următorul e-mail următorul mesaj: „Pace, milă de la Dumnezeu și binecuvântare vouă, mamă și tată… Vă rugăm să nu fiți supărați pe noi.”
Cele două surori luaseră hotărârea de a pleca în Siria și de a-i ajuta pe islamiști. Plănuiseră asta de luni bune. Sadiq, tatăl lor, pornește repede pe urma fiicelor în Turcia. Când ajunge acolo, acestea abia trecuseră granița. Sadiq este însă hotărât să le găsească.
Urmează povestea fascinantă, sfâșietoare a unei familii dezbinate. În vreme ce Sadiq își riscă viața încercând să-și aducă fetele acasă, soția lui, Sara, aflată în Norvegia, începe a se îndoi de viața pe care o duce în acea țară. Cum i s-au putut radicaliza copiii fără ca ea să știe? Ce ar putea să facă pentru ca fiii ei mai mici să nu împărtășească aceeași soartă?
Beneficiind de sprijinul familiei Juma, autoarea urmărește de la început firul întortocheat și dramatic al acțiunii. Cititorul călătorește, împreună cu Sadiq și Sara, de la casa acestora din Somalia la apartamentul din Oslo, apoi în Turcia și Siria, unde două surori adolescente sunt puse în fața urmărilor șocante ale faptei lor.
Viața e ca o carte: ca să ajungi la partea bună, trebuie să dai pagina. Un roman finalist la Goodreads Choice Awards care îi va încânta pe fanii unor cărți precum Unde ai dispărut, Bernadette? și Eleanor Oliphant se simte excelent.
Suprasolicitată și subapreciată, Amy Byler este o mamă singură care are disperată nevoie de o pauză. Așa că, atunci când soțul măcinat de vinovăție că a abandonat-o apare și se oferă să aibă grijă de copiii lor pe timpul verii, îi acceptă propunerea și fuge din Pennsylvania rurală tocmai la New York.
De obicei cu picioarele pe pământ și manierată, Amy începe să își facă de cap în orașul care nu doarme niciodată. Aici descoperă o viață culturală bogată, mult rafinament și, cu puțină încurajare din partea prietenilor ei, acceptă și câteva întâlniri pe nevăzute. Când un anume bărbat își croiește rapid drum către inima ei, Amy riscă să se piardă complet în evadarea neașteptată și, pe măsură ce vara se apropie de sfârșit, își dă seama că trebuie să ia o decizie imposibilă: să accepte acest nou capitol captivant al vieții ei sau să se întoarcă la monotonia pe care a lăsat-o în urmă.
Dar, înainte de a putea alege, cele două lumi sunt aduse laolaltă de o situație de criză, iar Amy se vede pusă în fața unui viitor care ar putea presupune să își piardă ambele laturi ale personalității, precum și orice vis pe care l-a nutrit vreodată.
Volumul al doilea din seria James Reece, după Lista condamnaților
Când o serie de atacuri teroriste lovesc Occidentul în timpul sărbătorilor de iarnă, piețele din toată lumea intră în vrie. Atentatele sunt coordonate de un irakian misterios, membru al trupelor de comando, care a dispărut undeva în Europa. Guvernul Statelor Unite are un agent care îl poate întoarce pe irakian împotriva stăpânilor săi: James Reece, cel mai căutat terorist domestic.
Reece se află în adâncul sălbăticiei din Mozambic, protejat de familia celui mai bun prieten al său, și el militar SEAL. Dar CIA-ul îl găsește și aici și îl recrutează, oferind-i la schimb grațiere din partea președintelui și imunitate pentru prietenii care l-au ajutat în misiunea sa de răzbunare.
Fără tragere de inimă, Reece străbate tot globul, luptând cu teroriști în încercarea de a destrăma o conspirație uriașă, cu repercusiuni cumplite, al cărei punct culminant îi aruncă pe americani, ruși și ucraineni într-o cursă contracronometru chiar în Odessa.
Melvin Mars urmează să fie executat pentru uciderea părinților săi, în urmă cu douăzeci de ani. Dar, cu câteva ore înainte de a-și ispăși pedeapsa, e achitat – un alt bărbat a mărturisit crima.
Amos Decker, bărbatul care nu poate uita niciodată nimic, proaspăt angajat într-o echipă specială a FBI-ului, devine interesat de cazul lui Mars după ce descoperă asemănări frapante între el și Melvin: amândoi aveau o carieră promițătoare în fotbal, familiile amândurora au fost ucise cu sânge rece și, în ambele cazuri, altcineva decât presupusul făptaș a mărturisit în ultima clipă.
Cine vrea ca Mars să scape din închisoare? Și de ce tocmai acum?
Dar când un membru al echipei lui Decker dispare, devine evident că la mijloc e ceva mai mult – și mai sinistru – decât viața unui deținut. Amos va trebui să-și folosească la maximum mintea ieșită din comun pentru a salva un nevinovat de la pedeapsa cu moartea.
Bob Comet, un bibliotecar pensionar, duce o viață liniștită și retrasă într-o casă de culoarea mentei din Portland, înconjurat de cărți și plăceri mărunte. Totul se schimbă când, într-o dimineață, întâlnește o femeie în vârstă cu mințile rătăcite și o duce la centrul pentru seniori unde aceasta locuiește.
Sperând să umple golul pe care îl resimte de când s-a pensionat, Bob începe să facă muncă de voluntariat la centru, unde se va împrieteni cu personaje excentrice și pitorești. Sub exteriorul său rezervat, Bob Comet ascunde amintiri puternice: povestea unui copil care fuge de acasă în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iubirea vieții sale pierdută în favoarea celui mai bun prieten, sensul și bucuria descoperite printre rafturile bibliotecii, într-o viață trăită discret, de pe margine.
Experiențele lui Bob, așa cum curg de-a lungul romanului, sunt înțesate de melancolie, dar totodată luminate de zâmbetul vieții sale petrecute în preajma cărților. Patrick deWitt țese pânza ficțiunii cu umor și delicatețe, o poveste a unui om aparent banal, dar plin de surprize – o celebrare emoționantă a celor care trăiesc tăcut, însă cu inima deschisă.
„Bacovia scrie despre sine scriind, în același timp, despre alienările, spaimele, bolile, tristețile și vulnerabilitățile fiecăruia dintre noi. Reprezentîndu-se, el ne esențializează, nu fără maliție, stările interioare declinante, le ocupă și le ia, așa-zicînd, în proprietate lirică. Le bacovianizează, de fapt, prin limbajul său repetitiv, dezarticulat, obsesional, basic. Arondabil tuturor curentelor poetice moderne și totuși ireductibil la acestea, poetul Plumbului și al Stanțelor… nu se lasă epuizat de nici o interpretare – arta sa liminală, de o simplitate înșelătoare, e o experiență insondabilă ca însăși trecerea noastră prin viață.”
În Rusia de după Al Doilea Război Mondial, visul unei fete poate fi un act de sfidare.
În spatele Cortinei de Fier, într-un orășel rusesc, Sașa trăiește într-o casă plină de secrete și visează să devină actriță. Pleacă la Moscova pentru a da admitere la Școala de Artă Dramatică, înfruntându-și mama și bunicii și părăsindu-l pe Andrei, prima ei dragoste.
Înaintea plecării, Sașa descoperă jurnalul ascuns al unchiului ei, Kolia, dat dispărut în misiune chiar și după atâția ani de la încheierea războiului. În paginile jurnalului, Kolia demască minciunile oficiale și dezvăluie adevărul despre atrocitățile comise de Stalin. Cu ajutorul acestor revelații și inspirată de tragica poveste de iubire a unchiului ei, Sașa termină cursurile de teatru, tot mai determinată să trăiască o mie de vieți pe scenă. După absolvire, își începe cariera la Teatrul Bolșoi din Leningrad, unde Andrei, aparatcic în cadrul Partidului Comunist, devine cenzorul muncii sale și, totodată, protectorul ei din umbră. Când un secret din trecut iese la lumină, ambițiile Sașei converg cu îndatoririle lui Andrei, punând-o în postura de a decide dacă visurile sale merită sacrificiul inerent și dacă bunica ei avea dreptate atunci când îi repeta obsesiv că totul va fi bine.
[…] imaginea poetală nu e una de primă instanță, ea nu se impune ca prezență evidentă la suprafața textului, nu intră în orizontul de vizibilitate al ființei textuale. Inaparența ei este un fond clar-obscur, intermediul translucid al ivirii semnificabilului originar. Ceea ce este de prim abord și apare în textul unui poem este imaginea deja constituită, prinsă în rețeaua semnificațiilor ca element al unei lumi imaginare. Este imaginea poetică textuală ca obiect al tematizării interpretative, chiar dacă înțelegem acest travaliu exegetic drept inter-pretatio, adică prestație intermediară, strecurarea printre rândurile unui text. Imaginea poetală în schimb, figură a absenței, nu e interpretabilă decât în momentul în care ea deja nu mai este, sau – altfel spus – „figurează” în subtextul ori mai degrabă în pretextul în care ea se ivește și semnifică înainte de a fi. Faptul că ea este inaparentul (unscheinbar) o arată drept „acea fenomenalitate prin excelență care, întrucât nu e nici imediată, nici ontică, nu poate fi redusă la o intenție eidetică”. Este motivul pentru care „«fenomenologul inaparentului» nu mai este spectatorul ideal al adevărului lumii esențelor sale: el învață să locuiască lumea pe măsura retragerii lucrurilor”. (fragment)
Un palat regal. O poveste ascunsă. O trădare care va avea ecou peste generații… Un mistery pe care nu vrei să-l lași din mână, o ficțiune istorică care străbate două planuri temporale pentru a creiona destinul unei familii destrămate.
Windsor, 1940. Pentru a dejuca un complot suspect, vieneza Sophie Klein este trimisă în misiune secretă la Biblioteca Regală din Castelul Windsor, unde locuiesc prințesele Elisabeta și Margaret. Dar lucrurile capătă o întorsătură neașteptată, și Sophie trebuie să sacrifice totul pentru a o salva pe viitoarea regină a Angliei…
Philadelphia, în prezent. Răsfoind vechi documente ale bunicii sale, tânăra Lacey Jones găsește o scrisoare misterioasă, cu blazonul Castelului Windsor. Dar ce legătură a avut familia ei cu inima monarhiei britanice? Astfel începe o călătorie care o va duce pe Lacey în cel mai vechi castel locuit din lume, unde trecutul are puterea de a-i schimba viața pentru totdeauna…
O ficțiune de excepție pentru cei cărora le place să citească romane istorice cu două planuri temporale și cu acțiune care se petrece în Al Doilea Război Mondial, casa Windsor.
O fotografie veche de la Auschwitz dezvăluie un adevăr cutremurător, ascuns de o viață. O ficțiune istorică concepută astfel încât să nu uităm trecutul dureros al Holocaustului– mai ales într-o lume în care neonazismul dă semne îngrijorătoare de revenire.
Berlin, 1938. Samuel Weiss și Max von Hofmannsthal erau de nedespărțit, până când antisemitismul brutal al Germaniei naziste a cuprins Berlinul și le-a distrus prietenia. Pe măsură ce Max urcă în ierarhia trupelor SS, Sam și familia lui de origine evreiască luptă pentru supraviețuire.
Peste ani, Max și Sam se reîntâlnesc printre barăcile sumbre ale lagărului Auschwitz-Birkenau și destinele lor se împletesc într-un mod pe care niciunul nu și l-ar fi putut imagina.
Pittsburgh, zilele noastre. Becky nu știe aproape nimic despre trecutul tatălui ei, un bărbat ursuz și retras, care n-a vrut niciodată să vorbească despre perioada petrecută în iadul de la Auschwitz.
Dar când Becky descoperă întâmplător ce notase mama ei într-un caiet vechi, iar apoi dă peste o fotografie surprinzătoare de la Auschwitz într-un muzeu, tânăra începe să înțeleagă că trecutul tatălui ei ar putea ascunde mai mult decât crezuse ea vreodată. Iar ceea ce descoperă îi răstoarnă întreaga viață și scoate la lumină un adevăr teribil.
În era digitală în care trăim, ne simțim constrânși să stocăm și să împărtășim cât mai multe informații personale. Dar ce se va întâmpla cu acestea (postările de pe Facebook, TikTok, LinkedIn sau Twitter, ori fotografiile de pe Instagram) atunci când vom trece în neființă? În ce mod vrem să își aducă aminte de noi ceilalți? Ce drepturi vor avea cei care rămân în urma noastră asupra datelor noastre personale? Ce se păstrează privat și ce va deveni public?
La aceste întrebări – și nu numai –, autoarea ne propune câteva răspunsuri, într-o manieră interesantă, captivantă și emoționantă, îmbinând în mod echilibrat poveștile adevărate cu o cercetare științifică riguroasă.
